Cand eram mica credeam in eroi, visam eroieste, zburam in fiecare zi. Visam cu ochii deschisi si credeam ca visurile sunt reale. Abia asteptam sa ma fac mare pentru ca imi imaginam ca toti oamenii mari sunt eroi, puternici si in stare de orice...
Dar am crescut mare, si eroii nu prea s-au mai aratat iar oamenii mari sunt intr-adevar in stare de orice si se pricep la de toate. In special sa nu mai fie eroi. Sa isi uite visele. Sa nu mai creada. Sa isi imagineze doar ceva destructiv. Sa spulbere visele celor care inca mai cred...
Eroii mei au murit demult. Peste doua zile au sa moara si mai mult..pentru ca eu atunci ma fac si mai mare.
PS. Pentru cei care mai cred in basme:
Inga kommentarer:
Skicka en kommentar