tisdag 30 mars 2010

Vanilla Twilight

Hi everyone! I simply couldn't resist and had to post here this video because I'm in love with this voice. Listen, you won't regret it-:)


söndag 28 mars 2010

Ultimul stinge lumina...

Demult nu am mai scris pe blog si demult nu am mai scris in romana. Am gasit o buna ocazie sa revin pe blog si iata-ma sunt aici si acum.


Ce ati facut sambata seara intre 20.30-21.30? Ati stins lumina? Si daca ati stins luminile din casa, cate au batut la geam din lampile de pe strada sau de la vecini? V-ati uitat la televizor? Ati fost la cinema? Ati cautat pe internet ultimele stiri despre Earth Hour si ati fost curiosi sa vedeti cati din jur au constiinta? Sau poate cu luminile stinse in casa ati verificat la geam de mai multe ori decat de obicei intr-o ora daca nu cumva sunteti ultimul sau singurul care are constiinta? Ei bine, eu sunt curioasa cum ati petrecut ora pamantului 2010.
 
Pentru cei care nu au aflat inca de aceasta campanie trebuie sa va spun ca s-a nascut dintr-un raspuns la intrebarea ''cum ii determinam pe oameni ( mai ales pe cei care au puterea deciziilor importante) sa constientizeze problematica schimbariilor de climat?''. Raspunsul a venit din Australia in 2007 cu o campanie de a stinge luminile pentru o ora. Ideea a fost preluata si de alte tari si s-a extins global. Campania care promoveaza idea unui efort comun ce poate avea rezultate uimitoare, a fost adorata nu doar de oamenii simpli care au simtit nevoia sa se implice insa si de institutii care si-au adus aportul la aceasta campanie.

Suna frumos, nu? Daca toata lumea ar deveni constienta de implicatiile traiului pe care il ducem astazi si de faptul ca acest comfort, (de cele mai multe ori chiar in surplus) ne costa mult in viitor.. ce planeta frumoasa am avea! Probabil atunci multe din problemele actuale ar disparea. Posibil ar aparea altele, doar ce e viata fara probleme daca nu plictis?...Insa fiecare efort conteaza. Mai multe despre Earth Hour puteti citi aici.

Ei bine, am stins luminile cu 3 minute inainte de 20.30 si m-am dus la fereastra sa vad ce se intampla. Nimic in aparenta, totul arata ca de obicei la aceeasi ora. Lumea vine, pleaca, parcheaza masina, se uita la tv, si uita lumina aprinsa in camera in care nu e nimeni. Chiar mai mult unii au lumini si pe balcon si lampi de birou in ferestre. Am plecat de la fereastra si m-am intrebat ce sa fac intr-o casa in care nu este lumina. Tv? Dvd? Pc? Sa imi fac un ceai? Hmm, toate aceste ''mici'' lucruri necesita electricitate. Dintr-o data mi-am adus aminte cum e sa stai la lumina lumanarilor in bucatarie si am concluzionat ca e chiar placut. Uitasem!

Lumanari mai aprind eu insa in diverse combinatii de lumina pentru ''efecte speciale'' dar, sa stai doar cu o lumanare... Este placut de fapt si am gasit ca are un efect calmant. Si mai mult, la lumina acelei lumanari am redescoperit linistea, pentru ca urmandu-mi sirul gandurilor am inchis pe rand, radio,Tv, computer si nu mai era nimic care sa imi atraga atentia cu ceea ce numim ''entertainment''.

Insa in aceasta liniste si intuneric totodata am vazut toti acei ochi rosii sau verzi care te privesc chiar si cand nu esti atent. Si nu esti atent de obicei ca nu le dai importanta. Hai ca stiti voi despre ce vorbesc, toate acele leduri prin casa care spun ca aparatul este in ''standby'' si ca sa spuna asta in permanenta, consuma ceva energie ma gandesc. Mi-am adus aminte de un adaptor si un incarcator de telefon care zaceau asa conectate in priza insa nu si la aparatul pentru care sunt construite sa il serveasca si multumita intunericului si ochilor rosii le-am deconectat din priza.

Da, poate ca am devenit mai constienta de risipa  pe care o facem si de comfortul zilelor noastre insa imi dau seama ca sunt mult mai multe de facut acolo afara in lume. Un trai mai ecologic si mai responsabil in mod sigur ajuta, insa ne confruntam si cu multe alte probleme, nu doar cu cea a climatului.  Mi-am adus aminte printre altele de anii de dictatura comunista in care am avut parte de ''ora pamantului'' in fiecare seara. sapte zile pe saptamana si, atunci am invatat ce inseamna sa nu ai nici o optiune, sa faci ceva pentru ca nu ai de ales.

Imaginati-va o noapte in care nu am avea electricitate, am citi la lumina lumanarilor si nu am avea lumini pe strada. Am redescoperi probabil notiunea de intuneric asa cum nu o mai cunoastem demult, am avea parte probabil de o criminalitate crescuta, am avea mai mult timp de gandire nefiind distrasi cu diverse showuri si seriale Tv, sau mai nou cu stiri si alte lucruri interesante pe internet insa care nu au legatura directa cu noi.

Oare nu ne-am intoarce prin aceasta cu cel putin 100 de ani inapoi in istorie, va intrebati probabil. Ei bine da, si cred ca solutia problemelor lumii de astazi nu este in totalitate o reintoarcere in trecut sau un trai radical ci mai degraba implica sa tinem cont de evolutia umanitatii si de stadiul de evolutie la care am ajuns si sa fim creativi.

Cum am spus mai devreme, fiecare efort conteaza. Insa primul pas cred eu, este trezirea, constientizarea actiunilor pe care le facem si sa ne intrebam mereu ce efect poate avea actiunea noastra si cum influenteaza ea viitorul. Daca nu ne-ar pasa de planeta noastra probabil ca intr-o buna zi am disparea cu totii printre mormanele de lucruri pe care noi insine le-am creat.....''gunoaiele'' pe care le lasam dupa noi si care nu dispar doar pentru ca le-am mutat mai incolo sa nu le vedem. Intr-o buna zi ele vor fi prea multe si noi nu vom mai avea de ales.
Dar probabil atunci, cine ramane ultimul stinge lumina...

PS.  Si ce o sa faceti pe 8 aprilie? Cititi aici ce vor incerca altii...

















lördag 13 februari 2010

Dance dance dance

A little update for today: training and choreography. Let's see what it becomes when I am done if i ever get done..
So far here is the song I am currently working on doing this solo. 



fredag 12 februari 2010

Once...



I miss some old times and playing with a movie making program (quit limited to be honest) I just made a short photo movie about that. 
This is the result...hope you like it.





fredag 15 januari 2010

A new year, a new decade...

Hi everybody!  It's been a while since I was here. I know I didn't write on the blog from last year but now I'm back. Again. Ready for the new challenges of a new year, new ideas and who knows, a new me perhaps...





Today, early in the morning I woke up with my mind on the winter time with all the beauty, purity and the cold lights and I had this thought of everything melting down. Yeah, it will go away soon!.. so I grabbed quickly the camera and got some new pictures from my window.



Well now,even if it's still lovely winter and snow outside, one can dream away so I am thinking to bring some colour here today and present the ultimate symphony for eyes and ears. ''For senses'':


Enjoy!

tisdag 17 november 2009

''GBGVSSTHLM''






 Maia Hirasawa - ''South again'' - Otroligt fint låt från hennes andra album ''GBGVSSTHLM''.(2009)
Jag kommer säkert att lägga det till min oändliga julens shoppinglista.

söndag 15 november 2009

Stockholm reads Herta Müller




Since Nobel Prize in literature was given recently away to Herta Müller, everyone seems to be on the hunt after her books. 
Herta Müller is a Romanian-born German author who moved to western Berlin in 1987 running away from the oppression of the dictatorial regime in Romania at that time, which censored her work. All her work seems to be rooted in the totalitarianism experience where I come from as well. Behind this experience that gave birth to a writing desire there is a universal author and the Nobel Prize was awarded to Herta Müller for "the concentration of poetry and the frankness of prose".
She was dismissed from her job after she refused to be an informant for the police and from then on she was harassed by the state until she managed to leave Romania for West Berlin. 
In 1987 I was a little kid, who maybe saw what’s going on under communism but who accepted as normal in the lack of a comparison term. Moreover, at that childhood age-when I wasn’t raising up yet existential questions like *who am I*- and, under a 'quiet' dictatorship (when they will tell us only what’s good for them not what’s against them), it was almost impossible for me to find out who is Herta Müller.
I found out later about her, few years after ’89 when the revolution has dragged down the Iron Curtain and when I was tired already of everything that reminds me of those communism times. Those years, right after Romanian revolution, everyone was speaking about what was kept under silence for more than 25 years. At the revolution I was just a kid which became few years later a young student willing to learn and experience, willing to understand but not focusing only on the past. At that time, when the young student went home for school vacation I remember I saw Herta Müller in a documentary at TV. She was speaking about the Romanian revolution as she could return and visit again her home town. She was speaking about experiences before she left Romania but in a very nice language without abusing terms which already became too much, like: totalitarianism, communism, dictator, censored, revolution, heroes. 
Unfortunately I do not remember the name of that TV documentary I saw but I remember clearly that it kept me fascinated from start to end, watching an unknown to me Romanian-German writer speaking in Romanian about life from her point of view; and that captivated me. That memory, a similar experience, and now the fact that Herta Müller was brought to attention makes me want to read her work. 
The first place I turned to search for her work was Stockholm’s public library but surprise! - Stockholm reads Herta Müller; everything is borrowed out, not to speak only about her books in Romanian or German or any language other than Swedish (because it is normal to not be available so many exemplars) but also translations in Swedish ...They are all gone. 
So I will continue my searches within book stores next days and I hope I’ll be lucky to read Herta Müller soon.